La graniţa României, o afacere cu mame-surogat. Copii născuţi din mame ucrainene au ADN-ul unor părinţi români
Afacerea cu mame surogat din Ucraina stoarce banii românilor. Zeci de cupluri din România ajung să plătească câte 50.000 de euro pentru a-şi împlini visul de a avea un copil. Firmele le oferă promisiunea că totul este legal, pentru că acolo nu este interzis ca altcineva să poarte copilul în pântece. La noi în ţară, un proiect legislativ zace de ani buni în sertarele parlamentarilor, în timp ce mamele surogat îşi oferă serviciile, pe internet.
La o simplă căutare pe Google, am şi găsit site-ul unei clinici. La numărul de telefon indicat, ni s-a răspuns direct în limba română. Şi ni s-au dat primele asigurări că nu vom avea nicio problemă cu actele. „Copilul dumneavoastră primeşte certificat de naştere ucrainian, unde sunteţi trecuţi ca mamă şi tată, adică dumneavoastră mamă şi soţul tată.
La noi, la clinică, se face contract între mamă-surogat şi clinică, mamă-surogat şi dumneavoastră, adică totul e legal.”
În Ucraina, există de câţiva ani o lege a mamelor-surogat. Totul e legal. Şi, totul costă. În jur de 50.000 de euro. Chiar şi aşa, peste graniţă, afacerea funcţionează. Iar clienţii sunt fix românii pe care legile noastre îi neglijează. „Cu actele, nu există probleme! Absolut! Avem o grămadă de cupluri care s-au întors acasă cu copiii, consulul ştie despre clinică, ştie despre mama-surogat. Sunt o grămadă de cupluri, azi zboară încă unul cu doi copii.”
Procedura e suficient de clară pentru ca, la sfârşit, părinţii să primească actele copilului, pe numele lor. Inclusiv documentele în limba română sunt realizate la Consulat. Am încercat să aflăm şi noi care sunt paşii şi n-am întâmpinat probleme. Nici n-a fost nevoie să intrăm în legătură cu un operator. În România, cuplurile infertile rămân în continuare fără speranţă. Sau apelează la variante care ocolesc legea.
Mamele-surogat îşi vând serviciile, la vedere, pe Internet. Preţul e mai mic ca la vecini. Dar riscurile sunt pe măsură. „Legislaţia noastră asta prevede, atât! Copilul este al mamei care l-a născut, niciunde în legislaţia română nu scrie că copilul este al cui de unde provine materialul genetic. Părinţii care apelează la maamă-surogat pot ajunge până-n latura penală.”
Şi procedurile birocratice, până la adopţia efectivă a copilului, sunt unele complicate. Pot fi şi alt fel de urmări.
Există un proiect legislativ care ar urma să reglementeze această intervenţie şi în România, însă acesta zace de ani buni în sertarele parlamentarilor. Kim Kardashian West, Sarah Jessica Parker, Nicole Kidman sunt doar câteva dintre vedete care au apelat la mamele-surogat.