Uter de inchiriat. Mamele surogat din Balcani
“ Fara alcool, fara tigari, fara droguri si sa mancati sanatos”. insirand regulile pe care viitoarea mama-surogat urmeaza sa le respecte.
Multe doamne pleaca la Ucraina datorita legislatiei permisive din aceasta tara, a infrastructurii sale medicale relativ dezvoltate si a pretului.
Majoritatea femeilor care ajung in Ucraina provin din Europa Occidentala si din cele doua Americi, pentru ca, in general, ele isi permit sa plateasca tarifele. Dar un numar tot mai mare de femei sunt, salariate din clasa mijlocie, venind din Balcani, pentru care preturile mai inseamna inca un imens sacrificiu.
De ce Ucraina?
Pentru femeile care vor sa scape de stigmatul sterilitatii, dar care nu vor sa adopte un copil, singura solutie este aceea de a gasi o mama-surogat care sa poarte ovulul pana la maturitate.
Numai ca, pentru majoritatea guvernelor, problema mamelor-surogat este o dilema de ordin etic, mai ales din cauza ca o femeie este platita ca sa poarte copilul altcuiva.
Din acest motiv, nicio tara din Uniunea Europeana nu permite afacerea mamelor-surogat, iar femeile care vor “sa inchirieze” un uter trebuie sa plece in est, pana in Ucraina, Rusia, Georgia, Kazahstan sau chiar si pana in India.
In UE, Austria , Germania, Suedia, Franta, Ungaria si Italia interzic mamele-surogat, fie ele platite sau nu. Marea Britanie, Olanda, Belgia, Danemarca si Grecia permit procedeul atata vreme cat el nu este comercial.
In schimb, legislatia ucraineana este cea mai permisiva din Europa in privinta mamelor-surogat. Articolul 123, paragraful 2 din Codul Familiei ucrainean stipuleaza ca femeile pot primi compensatii financiare daca poarta copilul unei alte persoane, iar suma nu este limitata.
Legea garanteaza totodata drepturile legale ale mamei biologice asupra copilului nascut din pantecele mamei-surogat. Nu se prevede niciun process de adoptie si nici vreo alta hotarare judecatoareasca. intregul proces este reglementat printr-un contract incheiat intre agentie sau clinica, mama biologica si mama-surogat.
Prin acest contract, mama-surogat cedeaza toate drepturile copilului purtat in pantece. Pe certificatul de nastere nu figureaza decat numele parintilor biologici.
Aproximativ jumatate din cele care “inchiriaza” uterul unei femei din Ucraina sunt straine, de obicei, din Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Suedia si Italia, dar si din tarile balcanice.
La Kiev e mai ieftin
Legea nu este singurul motiv pentru care femeile vin in Ucraina pentru a inchiria un uter. “Principalul motiv este… pretul”.
Initial, serviciile oferite de BioTexCom din Kiev sunt de 27.900 euro, in pret este totul inclus in.
New Life din Kiev are preturi in dolari. Pretul lor este mai mare, aproximativ 45 000 USD, http://www.ukraine-surrogacy.com/Financial, ceea ce include si donarea de ovule.
Aceasta reprezinta cam o treime din preturile percepute in SUA, in Florida, Nevada, New Hampshire, Virginia si California, state care permit existenta mamelor purtatoare ca o activitate comerciala.
Pentru a inchiria un uter, agentiile din Ucraina platesc mamelor purtatoare intre 7800 USD si 12 000 USD.
Pe langa aceasta, viitorii parinti ii vor plati mamei purtatoare un ajutor lunar de aproximativ 200 de euro sau o suma totala de 1550 euro pe durata sarcinii. “De asemenea, ei platesc cheltuielile medicale si monitorizarea sarcinii”.
“Pentru Ucraina, conditiile de care beneficiaza mama-surogat sunt foarte bune”, dar se accentueaza faptul ca a fi o mama purtatoare nu iti asigura automat si bogatia.
O garsoniera in capitala Kiev costa cam 80 000 USD [around 58,000 euro], ceea ce inseamna cel putin de sase ori media sumei castigate de o mama surogat.
Dar, legislatia ucraineana nu limiteaza numarul de sarcini ale unei mame- surogat.
Chiar daca recenta criza financiara a dus la cresterea numarului uterelor de inchiriat, multe dintre viitoarele mame purtatoare inca fac acest lucru, macar in parte, din altruism.
Recrutarea candidatelor se face in principal pe Internet si prin reprezentantii agentiei, care activeaza in diverse zone ale Ucrainei.
“Printre ele se numara absolvente de liceu si scoli profesionale, dar si studente sau persoane cu studii superioare,”.
Pe langa nivelul de educatie, profilul din baza de date include inaltimea, greutatea, locul de munca si angajatorul. Selectia finala este facuta de un psiholog.
Prea scump pentru Balcani
Chiar daca preturile din Ucraina sunt mult sub cele din SUA, ele depasesc cu mult ceea ce isi pot permite cei mai multi locuitori ai tarilor din Balcani. Este mult prea scump pentru o tanara cu infatisare fragila din Asenovgrad, Bulgaria
isi aminteste inca socul trait in adolescenta la aflarea vestii ca nu va putea concepe niciodata un copil. “La inceput parintii au incercat sa-i ascunda adevarul, ”spune ea.
“Aveam 14 ani si tocmai facusem primul meu control medical la spital. Am iesit afara si mi-am asteptat parintii in masina. Cand a venit mama, plangea”
De obicei zambitoare, tinara spune ca rar trec cateva zile fara sa i se aminteasca ca nu poate avea un copil. “M-am gandit sa ma duc undeva unde este posibil sa apelez la o mama purtatoare, dar preturile sunt foarte mari,” spune ea.
“Nu sunt pentru cei ca noi. In Ucraina ai nevoie sa strangi cam 50 000 leva [cam 27,000 euro].
Auzindu-i povestea, fosta ei sefa, s-a oferit sa fie mama purtatoare pentru ea; daca legea s-ar schimba acest lucru ar fi posibil si in Bulgaria.
Din cauza costurilor mari din strainatate si a faptului ca mamele surogat au fost interzise in Bulgaria, in decembrie 2009, Dimova a apelat la Kalina Krumova, membra a parlamentului bulgar, cerandu-i sa initieze o dezbatere asupra relaxarii legislatiei cu privire la mamele-surogat.
Krumova a ridicat problema in parlament si in dezbatere publica in martie 2010. Interesul ridicat al publicului, sustinut de experti in medicina, etica si drept, a condus la apeluri in sprijinul acceptarii mamelor purtatoare atata vreme cat procedeul nu presupune o activitate comerciala.
In prezent, Krumova, impreuna cu o echipa de specialisti, lucreaza la o serie de schimbari in legislatia referitoare la mamele-surogat.
Radina Velceva, sefa Fundatiei Iskam Bebe (Vreau un copil), sprijina relaxarea partiala a legislatiei actuale. Beneficiarele trebuie sa fie femei casatorite, de varste cuprinse intre 18 si 43 de ani, aflate in imposibilitatea de a aduce pe lume un copil. ” spune ea.
Mamele -surogat nu vor primi o suma fixa, dar instantele vor putea sa aprobe plata anumitor cheltuieli pentru mamele purtatoare, cum ar fi costurile pentru ingrijiri medicale, imbracaminte si asistenta psihologica. Aceste cheltuieli vor fi suportate de parintii biologici.
In pofida acestor eforturi, in Bulgaria, orice modificare a interdictiei cu privire la mamele purtatoare constituie inca un motiv de ingrijorare. Fani Davidova, consilier juridic al organizatiei neguvernamentale Access to information Programme (Programului pentru Acces la Informatie), un serviciu de consultanta pentru cetateni, avertizeaza ca schimbarile nu trebuie facute in pripa.
Davidova, care scrie despre problemele legate de adoptie si care, in anul 2006, a adoptat un baiat, afirma ca sotii fara copii trebuie sa se gandeasca mai intai la alte optiuni, cum ar fi adoptia sau luarea in plasament a unui copil.
intre timp, Tolina Mladenova, din Sofia, afirma ca ar fi si ea dispusa sa fie o mama-surogat, daca solutia ar fi legalizata. Cu un venit sigur si avand in jur de 40 de ani, ea isi aminteste ca le-a si explicat celor doi copii ai ei ca “i-ar placea sa-si dea burtica unei alte mamici care doreste un copil”.
“S-au aratat putin speriati si au intrebat ce s-ar intampla cu copilasul. Le-am spus ca ar fi al nostru. “Vom avea grija de el in burtica mamei si apoi il vom da”.
In Romania, mamele-surogat nu sunt interzise. Dupa ce a citit intr-un tabloid un articol in care se spunea ca o vedeta TV cauta o mama-surogat, Andreea Parvu a dat un anunt pe internet in martie 2010, in care preciza ca este dispusa sa isi inchirieze uterul.
“Voiam sa ajut pe cineva care nu poate avea copii si, desigur, pentru bani”, declara Parvu, care are o fiica in varsta de trei ani si locuieste in Brasov. Ea a trezit interesul presei si al televiziunilor, dar spre surpriza ei nimeni nu a raspuns ofertei.
“Am impresia ca Romania nu este pregatita pentru asta”, spune ea. Ea crede ca, dupa ce s-a facut atata publicitate, oamenii s-au temut sa raspunda deschis anuntului.
