Epovemia Covid-19: „relațiile din cadrul industriei maternității surogat au fost descoperite”
„De la începutul crizei Covid-19, multe organizații mass-media au început să scoată la lumină situația în au nimerit mai multe cupluri franceze care au participat la programul de maternitate surogat în străinătate”. Sophie și soțul ei explică că sunt „blocați în Franța” și „nu pot participa la nașterea mamei lor surogat în Ucraina”. De asemenea, „François-Xavier și Thomas, aflați în părți opuse ale Atlanticului, și numai François-Xavier a reușit să ajungă la timp în SUA, unde maternitatea surogat este permisă.” Aceste mesaje, după cum afirmă Betty Mahaur, avocat, „subliniază, fără să-și dea seama, cât de mult această industrie a inundat lumea.”
Potrivit acestui avocat, „crizele anterioare, cum ar fi cutremurul din Nepal din 2015, au evidențiat „țările producătoare” și „țările client” de pe această piață particulară”. Israelul, de exemplu, „a trimis urgent un avion pentru a lua 25 de copii născuți de mamele surogat din Nepal pentru a-i salva de un dezastrul umanitar”, care a urmat cutremurului. Însă „piața de surogat gestațional de atunci, s-a dezvoltat foarte mult”, explică Betty Mahaur. „Mai multe scandaluri au dus la închiderea pentru clienții străini a clinicilor de țările producătoare din Asia (India, Thailanda, Nepal).” Și „anume Ucraina a devenit noul eldorado pentru cuplurile infertile occidentale și asiatice”. Motivele acestei popularități sunt: „legislație foarte fidele în ceea ce privește maternitatea surogat, „apropierea geografică de clienții europeni” și „prețurile care sunt de 3-4 ori mai mici decât cele ale concurenților din America de Nord”. „Clinica Biotezcom, lider în surogatul gestațional în Ucraina, oferă tarife de la 39.900 de euro la 64.900 de euro pentru pachetul VIP” – în în timp ce maternitatea surogat din Statele Unite costă aproximativ 200.000 de dolari.” Potrivit fondatorului Biotexcom, „99% dintre clienți sunt străini”.
Un alt factor de succes este că Ucraina pare a fi o „opțiune mult mai acceptabilă din punct de vedere etic” decât țările asiatice care „exploatează sărăcia femeilor”. „Cu toate acestea, observatorii remarcă faptul că războiul din Ucraina și criza economică au provocat o creștere semnificativă a ofertelor din partea potențialelor mame surogat” menționează Betty Mahaur. „Recompensa actuală pentru mama surogat ucraineană este de la 10.000 la 20.000 de euro pentru sarcină,” ceea ce „corespunde la aproximativ 5-10 ani de muncă pentru un salariu local (salariul minim local este de aproximativ 175 de euro pe lună).” Însă „asta înseamnă că mama surogat primește mai puțin de o treime din costul total al programului, restul se duce la intermediari (clinici și serviciile juridice)”, subliniază Betty. „Unicul aspect pentru clinicile ucrainene este că legea permite accesul la maternitatea surogat doar pentru cuplurile heterosexuale”, ceea ce obligă cuplurile homosexuale să se adreseze în „alte locuri, în special în Statele Unite”.
Betty Mahaur spune că „situația în care pentru programul de maternitate surogat poți câștiga o sumă egală cu 10 ani de muncă pentru un salariu minim este, de asemenea, prezentă în țările asiatice.” „De aici, tragem concluzia că pentru ca o femeie să fie de acord să ducă o sarcină și să treacă prin separația de copil, în medie, trebuie să fie plătită cu echivalentul a 10 ani de muncă pentru un salariu minim.” Ceea ce, se pare că, confirmă experiența britanică, în care „în ciuda oportunităților oferite de lege, femeile engleze nu se grăbesc să devină mame surogat și mai mult de două treimi din cuplurile engleze continuă să caute opțiuni în străinătate.” Potrivit avocatului, „baza industriei surogatului gestațional o servește inegalitatea economică între țările „cliente” și țările „producătoare”.
În contextul pandemiei, „închiderea frontierelor perturbă fără îndoială funcționarea acestei industrii” și, prin urmare, aceasta trebuie reorganizată. Astfel, „Biotexcom a redus costurile pentru întreținerea copiilor de la 50 de euro la 25 de euro pe zi, așteptând ziua în care cuplurile vor putea veni după bebelușii lor.” „În același timp, această situație creată îngrijorează cuplurile, care se preocupă de faptul că singurătatea va afecta starea nou-născuților, totodată, nu se gândesc prea mult asupra faptului, cum a influențat asupra acestora separarea de mamele surogat”.
„Covid-19 a dezvăluit publicului larg mai multe decât orice altă criză, geografia producției măștilor și medicamentelor. Odată cu aceasta, relațiile din interiorul industriei surogatului gestațional și polarizarea acestora au fost, de asemenea, dezvăluite.”
Sursa: Valori actuale, Betty Mahaur (23/04/2020)
http://www.genethique.org/fr/epidemie-de-covid-19-les-rapports-de-force-de-lindustrie-de-la-gpa-mis-nu-73364.html
